Marea Albă: legătura nordică a Rusiei cu Oceanul Arctic și ecosistemul unui colț înghețat al Europei
Marea Albă, situată în nord-vestul Rusiei, este una dintre cele mai nordice și reci mări interioare ale Europei. Parte a Oceanului Arctic, aceasta este conectată la Marea Barents prin strâmtoarea Gorlo și Golful Kandalaksha.
Cu o suprafață de aproximativ 90.000 km², Marea Albă joacă un rol important în economia regiunii, în sistemul de transport naval rusesc și în conservarea biodiversității arctice.
Caracteristici geografice și climatice
Marea Albă este înconjurată de Peninsula Kola și teritoriile Arhanghelsk și Karelia, regiuni recunoscute pentru climatul aspru și natura sălbatică. Pe timp de iarnă, marea este aproape complet înghețată, ceea ce limitează navigația și activitățile economice. Grosimea gheții poate depăși un metru, iar dezghețul începe abia spre sfârșitul primăverii.
Adâncimea medie a mării este relativ mică, în jur de 67 de metri, însă în unele golfuri, cum ar fi Golful Kandalaksha, se ating adâncimi de peste 300 de metri. Apele sale sunt alimentate de râuri importante, precum Dvina de Nord și Mezen, care influențează salinitatea și temperaturile.
Importanță economică și maritimă
Marea Albă are o istorie lungă ca rută comercială importantă pentru nordul Rusiei. Orașul Arhanghelsk, situat pe malul său, a fost, până la fondarea Sankt Petersburgului, principalul port maritim al Rusiei. În prezent, acesta rămâne un punct esențial pentru transportul de lemn, minereuri și produse industriale.
În plus, Marea Albă este legată de sistemul hidrografic intern al Rusiei prin Canalul Marea Albă – Marea Baltică, o rețea complexă de râuri și canale construite în timpul epocii sovietice. Acest canal permite legătura între Marea Albă și restul Europei, prin Marea Baltică.
Biodiversitate și ecosisteme arctice
Deși condițiile climatice sunt extreme, Marea Albă susține o biodiversitate relativ bogată, adaptată mediului arctic. Apele sale sunt populate de diverse specii de pești, precum heringul alb, codul arctic și somonul. De asemenea, în zonă se găsesc foci, morse și uneori chiar beluga – delfinul alb al Arcticii.
Zona este importantă și pentru păsările migratoare, care folosesc regiunea pentru cuibărit în timpul verii. Algele marine, crustaceele și planctonul arctic formează baza lanțului trofic și au un rol vital în menținerea echilibrului ecologic.
Presiuni ecologice și conservare
Ca și alte mări arctice, Marea Albă este afectată de schimbările climatice. Topirea gheții marine, creșterea temperaturilor și modificarea ciclurilor de îngheț-dezgheț influențează viața marină și ecosistemele de coastă. În plus, activitățile industriale și transportul naval pot contribui la poluarea apei, afectând fauna și flora marină.
Pentru a proteja această zonă fragilă, au fost inițiate programe regionale de monitorizare și conservare. Stațiile de cercetare din zonă colectează date privind calitatea apei, biodiversitatea și impactul schimbărilor climatice asupra mării.
Marea Albă, deși mai puțin cunoscută decât alte mări europene, este un element-cheie în înțelegerea dinamicii polare, a conexiunilor economice din nordul Rusiei și a modului în care ecosistemele fragile reacționează la presiunile umane și climatice.